Omul este cununa creației lui Dumnezeu. A fost adus la viață dintru neființă și dăruit cu suflarea de viață, însă el nu are viață în sine însuși, ci existența lui atârnă (cum zice Părintele Arsenie Boca), de Ziditorul său.

De aceea, bucuria, liniștea și împlinirea omului constă în comuniunea lui cu Dumnezeu, Creatorul său. În momentul în care întrerupem legătura cu Dumnezeu și-L alungăm pe Duhul Sfânt din viața noastră, sufletele noastre se sting și devin reci și întunecate.

Poți să trăiești biologic, dar să fii mort sufletește, dacă nu ești conectat la Izvorul vieții, la Cel de la Care ți-ai luat ființă. Avem posibilitatea să refacem legătura pierdută cu Dumnezeu prin rugăciune, prin sfintele taine ale Bisericii lăsate de Sfinții Apostoli, care aveau în ei Duhul lui Dumnezeu, prin participarea la slujbele Bisericii și prin toate faptele bune pe care le săvârșim.

Biserica ne oferă foarte multe daruri curățitoare și sfințitoare, care ne ajută să ne schimbăm viața și să ne apropiem de Dumnezeu.

Anafora și agheasma ar trebui să facă parte din viața oricărui creștin. Acestea sunt cea mai importantă hrană a zilei, în lipsa Sfintei Împărtășanii. Prin ele primim binecuvântarea și ajutorul lui Dumnezeu, dacă vom gusta din ele cu credință.

Anafora poate fi interpretată ca o pâine care poartă în ea harul, ajutorul și ocrotirea Maicii Domnului și a sfinților, căci preotul cheamă numele lor atunci când binecuvintează pâinea pentru a deveni anaforă, și zice: “Pentru rugăciunile Maicii Tale, binecuvintează Doamne pâinea aceasta, anafora sfinților Tăi.”

Anafora este diferită de pâinea pe care o cumpărăm de la magazin, deoarece ea este binecuvântată de Dumnezeu și atinsă de Sfintele Vase din Sfântul Altar.

Agheasma este o apă sfințită, care poartă în ea pe Însuși Duhul Sfânt, dătătorul de Viață. Rolul ei este să alunge duhurile rele, să curățească mintea de cugetele viclene, să deschidă inima spre rugăciune, să tămăduiască patimi și neputințe, și să dea vigoare sufletului și trupului.

Întrucât agheasma este sfințită prin pogorârea Sfântului Duh, iar anafora este doar binecuvântată, se spune că se ia întâi agheasma, și apoi anafora, chiar dacă este vorba despre agheasma mică.

Anafora și agheasma îl întăresc pe creștin împotriva ispitelor, îl predispun la rugăciune și la fapte bune, și îl ajută să petreacă ziua în duhul lui Dumnezeu. Acestea nu se iau oricum, ci pe nemâncate, cu credință, și însoțite de rugăciune. Cei care au posibilitatea să participe și la Sfânta Liturghie, sunt mult mai avantajați din punct de vedere duhovnicesc. Există în fiecare oraș biserici sau mănăstiri în care se slujește zilnic Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.

Cei care merg la serviciu în zori, pot lua agheasma și anafura după rugăciunile dimineții. Există de altfel și rugăciuni speciale care se spun înainte de agheasmă și anaforă, și care arată cât de mare este harul și puterea lor tămăduitoare.

Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *