Am pus pariu cu viața că nu mă dau bătută!
Nu renunţa. De obicei ultima cheie din mănunchi este cea care deschide uşa. – Paulo Coelho
Sunt momente în viață când treci prin împrejurări groaznice, uneori ești la pământ. Uneori lupți dar fără scop sau fără remunerări. Problemele vin peste tine cu rapiditate, simți cum pierzi controlul și ești purtat de val, ești târât într-un cerc vicios din care nu poți ieși, scrie prafdestele.eu.
Când cele mai negre gânduri îmi dau târcoale, iar dezbinarea personalității mele îmi afectează fericirea mea de zi cu zi îmi înfrunt temerile prin speranțe, corectitudini și vise, lupt pentru un om mai bun ce se află în mine, zi de zi, clipă de clipă. Este o luptă continuă cu mine și cu firea mea de învinsă. E atât de greu să te împotrivești propriei firi, să încerci să devii altcineva… să fii optimist când, de fapt, pesimismul te pândește la orice pas, gata să-ți smulgă și cel mai mic moment de bucurie, să-ți umbrească fiece reușită! Dar sunt o luptătoare. Și înving!
Am pus pariu cu viața că nu mă dau bătută!
Și nu m-am dat bătută niciodată…prefer să văd lumea cu alți ochi, pentru că am speranță, speranța fiind ceea ce văd în ochii copiilor mei, în brațele celui drag, în soarele care mă încălzește în fiecare dimineață, în susținerile apropiaților, în cărțile ce-mi fac ziua mai fantasmatică, în muzica ce-mi trezește simțirea, în savurarea cafelei dulce-amărui, acel moment când îmi dau seama că transmit speranță mai departe, în fiecare poezie, trăire ce crează legături pozitive cu lumea înconjurătoare, acesta e pariul ce l-am făcut, fă ofer continuitate, la bine, la frumos, la decență, la simplitate, la suflet pentru suflete.
Speranța mă umple de emoție și căldură și mă apropie mai mult de oameni… de sufletele lor, de stările lor, de energia ce o emană.
Am pus pariu cu viața că nu mă dau bătută! Și nu voi renunța așa ușor…
