O miscare-surpriza, concretizata la finalul anului trecut, a dat curs unei avalanse de presupuneri printre reprezentantii industriei locale de alumi­niu. Actorii principali: fratii Paval, proprietarii Dedeman si Alro Slatina.

Acest articol a aparut in numarul 56 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

Vestea ca acestia au cumparat pe bursa de la Bucuresti 23,16% din cel mai mare producator de aluminiu din Europa Continentala (cu exceptia Rusiei si a Peninsulei Scandinave) a luat pe neas­teptate mediul de business, mai ales ca numele lor este asociat de peste 25 de ani cu

Dedeman, liderul de astazi al pietei locale de bricolaj (cu afaceri de aproape 1,4 miliarde de euro in 2017), si mai putin cu alte domenii. Intrebarea „De ce au ince­put Dragos si Adrian Paval sa inves­­teas­­ca masiv in sectoare care nu au nicio legatura cu retail-ul?“ vine, prin urmare, de la sine.

Daca e sa ne uitam retrospectiv, diversificarea pare sa fie trasatura definitorie a strategiei lor de business din ultimii ani. Metaforic vorbind, portofoliul lor de afaceri a inceput sa semene cu rafturile unui magazin aprovizionat cu produse din game tot mai diferite. Dincolo de metafora, fondatorii Dedeman au luat decizii pe care le ia orice business de familie, ajuns la maturitate. Sa le luam insa pe rand, scrie stiriactuale.net.

INDUSTRIA (E) GREA. In decembrie 2018, fratii Paval au cumparat pentru 107,8 milioane de euro (495 milioane de lei) aproape un sfert din Alro Slatina, in cadrul plasamentului privat initiat de actionarii majoritari (Vimetco N.V., n.r.).

Intr-un comunicat de presa publicat la o zi distanta de acest anunt, Alro spune ca „tranzactia realizata de catre actio­­narii sai va aduce beneficii pe termen mediu si lung atat societatii, cat si investitorilor, prin imbu­­natatirea semnificativa a lichiditatii si a vizibilitatii companiei pe piata de capital“. Ce ar putea insemna asta pentru fratii Paval?

„Cei doi antrepre­nori se gandesc sa-si cimenteze banii in afaceri care sunt sigure pe termen lung. Iar Alro Slatina si-a dovedit viabilitatea si inainte de 1990, si dupa. Ei au facut bani intr-un sector volatil, cu castiguri mari, dar pe termen scurt“, puncteaza Petru Ianc, consilier pe probleme industriale.

Traditional, in ultimii 30 de ani, foarte putini antreprenori s-au orientat spre industrie, infamul do­meniu comparat la inceputul anilor ’90 cu un morman de fiare vechi. Desigur, lucrurile sunt complet diferite in cazul aluminiului.

Si nu vorbim aici de proprietatile sale fizice. De altfel, investitia Paval Holding in Alro venea la scurt timp dupa ce Chimcomplex Borzesti, societate detinuta de omul de afaceri clujean Stefan Vuza, cumparase activele combinatului chimic Oltchim Ramnicu Valcea, pentru aproximativ 128 de milioane de euro.

Comentand cele doua tranzactii, Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova si membru in Consiliul de Administratie al Oltchim, crede ca nu vom auzi prea curand de alti antreprenori care sa le urmeze exemplul cand vine vorba de inves­­titii.

„Fratii Paval au iluzia unui exces de finantare si incearca sa se diversifice. Considerand probabil ca retail-ul cu brico are limite si e vulnerabil. Atentie, ei au acceptat un pachet minoritar. Deci, este o investitie mai degraba financiara“, mai spu­­ne acesta.

Surse din mediul de business considera mis­carea lor una strategica, „pentru diminuarea riscului pe care-l presupune generarea unui mare volum de lichiditati dintr-un singur business, unul ciclic, legat de ritmul in care se dezvolta piata imobiliara, carac­­te­­rizata prin cresteri importante dupa criza“.

„Lipsa de lichiditate din piata, alaturi de modul de finantare bazat prea mult pe creditul furnizor, in­fluenteaza evolutia businessului din acest sector“, trageau concluzia analistii de la KeysFin, in urma unei analize despre industria metalurgica, unde e prezenta si Alro.

Privind in ansamblu, cresterea economica din ultimii opt-noua ani a fost puternic impulsionata si de sectorul constructiilor. Iar cererea de materiale de constructii a avut fluctuatii in aceasta pe­ri­oada, in functie si de accesul la creditare.

De pilda, in primele zece luni din 2018, volumul lu­crarilor de constructii a scazut fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, cu 4,1% ca serie bruta, potrivit Institutului National de Statistica (INS). „Volumul lu­­cra­­rilor de constructii a scazut la cladirile rezi­­den­­tiale cu 26,8%, serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezona­litate“, reiese din datele INS.

„De ce au profituri mari? Simplu: nu prea este concurenta in piata de bricolaj“, spune si Dragos Rosca, presedintele fundatiei Romanian Business Leaders (RBL). Altfel spus, celelalte companii pre­zente in retail-ul local de bricolaj nu re­pre­zinta nici pe departe o amenintare pentru su­pre­matia de piata a Dedeman, primul business antreprenorial 100% romanesc care a depasit o cifra de afaceri de un miliard de euro.

Totusi, investitia fratilor nu este complet lipsita de unele riscuri, evidentiate de presedintele RBL, cum ar fi faptul ca, in momentele de criza, cand incetineste economia globala, scad comenzile de aluminiu si, inevitabil, scade pretul. In plus, presiune pe pret ar mai putea pune si companiile din Orientul Mijlociu, pe fondul unei supraproductii.

La randul sau, Petru Ianc aduce in discutie alte doua probleme importante care se regasesc in industria de aluminiu. Una legata de pretul energiei, „pentru care nu exista niciun control“, si o alta de ceea ce se intampla la nivel international cu razboiul comercial cu Statele Unite.

Asadar, in­­ves­­titia in Alro ar putea sa vina la pachet cu unele pro­­­­bleme, dar care nu au neaparat legatura cu pro­­fitabilitatea companiei (care in prima jumatate a anului trecut a avut un profit de 33,2 milioane de euro), ci mai curand cu miscarile globale.

MIZA PE IMOBILIARE. De contextul international poate fi legata si o alta intentie a Dedeman, ramasa insa la stadiu de proiect, de a se extinde cu un centru comercial in Republica Moldova. Proiectul a fost anuntat in 2014, iar un an mai tarziu s-a semnat un contract cu compania Piele SA pentru construirea complexului pe terenurile detinute de aceasta.

Valoarea planificata a investitiei era de 20 milioane de euro, numai ca, in 2017, Dedeman a anuntat ca se retrage din Republica Moldova „din cauza barierelor administrative, a birocratiei excesive si a lipsei unei certitudini in privinta unei decizii a autoritatilor locale“.

Facand abstractie de aceste motive, extinderea regionala ar fi fost riscanta si pentru ca, pe de o parte, ar fi aparut necesitatea unui management pe care sa-l exporte, iar pe de alta, pentru ca investitorii ar fi ramas prinsi in aceeasi bucla a bricolajului.

Cert este ca, dupa ce au renuntat la aceste pla­­nuri, au aparut si primele indicii ca vor sa-si in­­ves­­teasca banii in alte domenii.

O prima tentativa au avut-o in acelasi 2017, cand si-au anuntat intentia de a prelua cele cinci cladiri ale complexului AFI Park, dezvoltat de AFI Europe Romania, in ceea ce ar fi urmat sa devina cea mai mare tranzactie din istoria segmentului local de birouri, in valoare de aproape 164 de milioane de euro.

Ulterior, au revenit cu anuntul ca vor prelua doar cladirile 1, 2 si 3, pentru a renunta in cele din urma si la acestea, cu toate ca semnasera un antecontract pentru suma de 86,5 milioane de euro.

Aventura lor imobiliara a continuat insa un an mai tarziu, cand au cumparat proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat in zona Carrefour Orhideea Bucuresti de Forte Partners, unul dintre cei mai mari investitori de imobiliare din Romania, tran­­zactie evaluata la circa 200 de milioane de euro.

Proiectul The Bridge are trei etape de dezvoltare si va avea la final o suprafata totala de aproximativ 80.000 metri patrati. Prima faza a fost inchiriata integral catre chiriasi precum BCR si IBM, a doua faza se afla in constructie si a fost preinchiriata catre UPC, Schlumberger si Medicover, in timp ce faza a treia se afla in stadiul de pregatire.

„Aceasta tranzactie marcheaza un moment de referinta pentru piata imobiliara locala, dar si pentru economia romaneasca. Am aratat ca un dezvoltator roman poate concura cu marile grupuri internationale pe o piata foarte dinamica si ca poate incheia tranzactii de anvergura“, declara la mo­mentul respectiv Geo Margescu, CEO si cofon­dator Forte Partners.

Este cea mai mare tran­­zactie incheiata pana acum pe sectorul birourilor, depa­sind recordul precedent marcat recent de fondul de investitii Lion’s Head Investments, care a platit 170 de milioane de euro pentru complexul de birouri Oregon Park din cartierul Pipera.

„Proiectul The Bridge se afla printre cele mai atractive de pe piata de real estate, iar achizitia lui va consolida activitatea grupului Dedeman. Spe­ram sa marcam un nou inceput pentru antreprenorii romani, care sa aduca mai multa incredere in dezvoltarea si achizitionarea de proiecte de an­vergura“, spunea tot atunci si Dragos Paval, CEO Dedeman.

Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *