Cei care au de furcă cu frigul sunt mai mult cardiacii, mai precis, persoanele hipertensive.

Riscurile cresc odată cu scăderea temperaturilor exterioare.

Cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare sau au deja hipertensiune se pot resimți grav de pe urma frigului și a oscilațiilor termice.

Motivul pentru care presiunea sanguină crește are legătură cu mecanismele de supraviețuire ale organismului.

Iată cum stau lucrurile:

Din instinctul conservării căldurii necesare functionării organelor, corpul acţionează asupra vaselor de sânge, iar frigul determină constricția lor.

Pentru a menține temperatura corporală constantă, arterele îşi reduc diametrul.

Astfel, presiunea fluxului sanguin creşte. pentru a forța sângele să treacă prin venele și arterele îngustate.

În consecintă, vor fi mai multe riscuri pentru bolnavii cardiaci, predispuși la un eveniment coronarian precum preinfarctul sau infarctul.

Presiunea sanguină este sensibilă și la oscilațiile de temperatură, foarte periculoase.

Momentele critice pot apărea încă de toamna, la primele semne de frig.

Valorile acestui parametru sanguin pot fi influențate şi dacă starea vremii se modifică brusc (ploaie, furtună).

Vasele de sânge, la fel ca întreg organismul, pot reacționa la variațiile de umiditate a aerului, de viteză a vântului, de nebulozitate.

Aceste riscuri sunt prezente mai ales în rândul persoanelor vârstnice, din cel puţin două motive:

– Tensiunea arterială depăseste valorile înregistrate la persoanele tinere;

– Corpul lor se adaptează mai greu la modificările climatice.

Ce putem face?

1. Revizuirea în mod radical a stilului de viaţă:

– Reducerea perioadelor de stres;

– Renunţarea la fumat și la consumul de alcool;

– Evitarea alimentelor prea sărate, prea grase, precum şi a celor de origine animală;

– Consumul mai multor fructe și legume;

– Activitate fizică moderată, dar constantă.

2. Usturoiul, semințele de in, scorțișoara și ghimbirul îmbunătătesc circulația sanguină.

3. Recomandate sunt şi plantele, precum Coada-Calului, Coada-Şoricelului, Păducelul, Menta, Rostopasca, Talpa-Gâștei, Valeriana și Anghinarea.

Un articol de Mihaela Iliescu

Loading...
Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *