Alina Binder si Nicolae de Roumanie au devenit sot si sotie in urma trei luni, cand toata tara a participat sufleteste la prima nunta princiara pe care a gazduit-o Romania dupa 87 de ani de la nunta Principesei Ileana.

In primul interviu dupa marele eveniment, Alina si Nicolae de Roumanie povestesc despre momentele magice, emotii, mesaje simbolice si momentul in care va veni asteptatul mostenitor, scrie life.ro.

Cum ar incepe povestea printesei si printului, asa cum ati spune-o nepotilor?

 

Alina de Roumanie: Probabil ca ar incepe cu cererea in casatorie. (rade)

Printul Nicolae al Romaniei: Am decis sa o cer in casatorie putin altfel decat se astepta ea. Adica am cerut intai binecuvantarea parintilor.

Ne aflam in Romania, venisem pentru scurt timp din Anglia, unde locuiam atunci. Alina era plecata in oras, iar eu, acasa, am deschis subiectul, cu multe emotii, desigur, si le-am cerut binecuvantarea parintilor.

Ei au fost fericiti si incantati, atat parintii, cat si fratele Alinei.

Apoi a fost o provocare sa gasesc inelul potrivit. Cand aleg bijuterii un an de zile poate fi insuficient pentru a gasi ceva pe placul meu.

Mi-a fost de ajutor faptul ca la ultima aniversare am reusit un cadou special: o pereche de cercei, cu safire pe care le aveam de multi ani, de cand ajunsesem in Sri Lanka. Iar acest cadou am simtit ca i-a placut extrem de mult.

Asa ca tot ce am facut a fost sa continuu in aceeasi cu inelul de logodna. Marturisesc insa, cel mai complicat a fost sa gasesc safire de aceeasi culoare cu a cerceilor. A fost dificil, dar am reusit. Iar toate aceste planuri si framantari le-am avut fara ca Alina sa banuiasca ceva.

Inelul de logodna

Alina de Roumanie: Lucru neobisnuit, pentru ca de regula nu imi scapa lucrurile de acest gen. Eram, este adevarat, intr-o perioada foarte aglomerata la birou, nu am avut timp sa ma gandesc prea mult la agitatia din jur si sa realizez ca el planuieste ceva.

Printul Nicolae al Romaniei: M-am folosit de contextul aniversarii a doi ani de relatie. Asa ca, intr-o zi am anuntat-o: „maine plecam, te iau direct de la birou si mergem intr-un loc surpriza”. Sigur ca m-a coplesit cu intrebari, dar nu am cedat cu niciun detaliu. „Vei sti cand vom ajunge!”, atat i-am spus.

Cred ca o ora si ceva m-a intrebat incontinuu unde mergem, cat dureaza drumul, ce facem acolo. La un moment dat a scos o harta, in incercarea de ghici destinatia dupa directia in care mergea,. Fara nicio sansa, desigur. (rade)

Alina de Roumanie: Veneam dupa o zi complicata la birou, asa ca la un moment dat am renuntat sa mai intreb. Stiam ca urmeaza sa sarbatorim si banuiam ca se intampla ceva. Dar nu aveam nici cea mai mica idee despre adevaratul plan.

Printul Nicolae al Romaniei: Locul in care trebuia sa ajungem este cea mai frumoasa regiune pe care cred ca o are Anglia, Cornwall. Nu era prima data cand eram acolo cu Alina. Cu un an inainte petrecusem cateva zile in aceleasi peisaje superbe. Este locul meu preferat din lume: linistit, solitar, cu plaje superbe.

Am ajuns dupa vreo patru, cinci ore. Eram lihniti de foame si extrem de obositi. La hotel insa ne astepta o camera plina de flori. Mai mult decat atat, pe un cartonas era scris Miss de Roumanie, pentru ca numele de familie este de Roumanie.

Alina de Roumanie: Am vazut cartonasul, dar am crezut-o doar o eroare amuzanta. Nici atunci nu am realizat ce punea la cale.

Cred ca, de fapt, ma asteptam sa discutam intai despre casatorie si abia dupa aceea sa vina cererea. Noi vorbim despre orice foarte deschis si mi se parea natural sa discutam despre asta. Dar a fost mult mai bine asa. (rade)

Printul Nicolae al Romaniei: I-am propus sa ne trezim la rasarit si sa mergem pe plaja. Am pus alarma sa sune, aveam o sticla de sampanie special pregatita, si inelul, practic totul era pus la punct.

Alina de Roumanie: Cred ca era ora patru si jumatate, cinci dimineata cand ne-am trezit. Eram inca buimaca de somn. Dar marturisesc ca rasaritul este superb acolo: o lumina rozalie ireala, magica. M-a vrajit.

Printul Nicolae al Romaniei: Eu am inceput sa scriu pe nisip, dar Alina era ocupata sa faca poze. (rade)

Alina de Roumanie: Incepusesi sa scrii te iubesc si te-am lasat in pace. In plus, cerul era absolut splendid.

Dar cand m-am intors si l-am vazut in genunchi, langa mine, cu mana intinsa si cu inelul superb in fata mea, am ramas fara rasuflare. Pe nisip scria Te iubesc. Marry me!

A fost un soc, am inceput sa plang si cred ca a fost cel mai frumos moment pe care puteam sa il traim.

Daca ne intoarcem si mai mult in timp, cum v-ati cunoscut?

Alina de Roumanie: Ar trebui sa ne intoarcem in anii 2012 sau 2013. Lucram in Germania atunci insa aveam proiecte si in tara. Si, cumva, a ajuns la urechile mele faptul ca nepotul Regelui Mihai a venit inapoi in Romania si face lucruri frumoase pentru tara, se implica in proiecte cu tineri si este extrem de activ social.

Stiam de Casa Regala, de familia regala, dar stiam ca nu aveau o mare legatura cu tinerii.

La un moment dat am auzit ca printul organizeaza un tur pe bicicleta si am decis sa ma implic si eu. Eram pasionata de ciclism, aveam mai multe idei despre cum as putea sa ajut tinerii, mama este invatatoare, deci am avut intotdeauna o legatura cu educatia sau proiectele pentru tineret. In plus, incepusem masteratul pe integrare europeana, in Bucuresti, la SNSPA, si avem nevoie sa stau mai mult timp in tara.

Ne-am cunoscut la acel tur de ciclism si usor-usor s-a legat o prietenie trainica, iar asta cred ca a contat cel mai mult.

Ce va leaga?

Printul Nicolae al Romaniei: Avem pasiuni comune: natura, aventura, sportul.

Alina de Roumanie: Si simt ca suntem foarte asemanatori in multe aspecte: ale caracterului, ale firii.

Cand l-am cunoscut mai bine, mi-am dat seama ca seamana foarte bine cu mine, ca avem foarte multe lucruri in comun. Atunci am simtit ca mi-am gasit perechea.

Cum a fost momentul magic in care v-ati dat seama ca celalalt este persoana?

Printul Nicolae al Romaniei: Eu am realizat acest lucru cand am reusit sa facem traseul Transfagarasanului impreuna, cu bicicletele. Am organizat acest traseu cu niste colegi si prieteni si am invitat-o si pe Alina. Atunci, in ziua aceea, mi-am dat seama ca daca vom continua asa cum am inceput, ea va fi aleasa. Am descoperit in ea un rafinament, o feminitate si o modestie pe care le intalnesti destul de rar in zilele noastre.

Alina de Roumanie: Pentru mine a fost o mare provocare traseul, pentru ca nu mai fusesem de foarte mult timp cu bicicleta.

Eram la capatul puterilor, iar el era acolo, langa mine, m-a incurajat, a fost chiar un sprijin in ziua aceea, cand mi-am depasit toate limitele. Si cumva, din toata gasca de 10-12 persoane, toti foarte bine pregatiti pentru traseu, noi am ajuns primii sus.

Iar cand m-am gandit mai bine ce m-a mobilizat, ce am vrut sa demonstrez am realizat ca alaturi de el pot sa reusesc aproape orice.

Care au fost piedicile pe care le-ati depasit si care v-au intarit relatia?

Alina de Roumanie: Noi am trecut si prin momente mai grele si cred ca asta ne-a demonstrat ca putem sa ne sprijinim, orice s-ar intampla.

Printul Nicolae al Romaniei: Relatia a fost testata si am rezistat. Nu cred ca exista un secret pentru o relatie reusita, dar comunicarea este o cheie, pasiunile comune inseamna o alta cheie.

Sa ai ceva in comun cu omul de langa tine este extrem de important si de ajutor. Si rabdarea conteaza. O relatie nu poate fi construita peste noapte si nici nu poate fi grabita. Trebuie sa ai rabdare, sa incerci sa intelegi, sa vorbesti, sa asculti.

Alina a spus „da” intr-o dimineata la rasarit. Ce s-a intamplat mai departe?

Printul Nicolae al Romaniei: Viata a mers mai departe. (rade).

Viitorul pentru noi totdeauna a insemnat Romania. Am inceput sa venim din ce in ce mai des aici. Dar ne doream sa venim cu un alt statut, ca un cuplu casatorit. Asa ca am oficializat casatoria si am facut cununia civila in Anglia, intr-o ceremonie foarte intima, in ziua de 6 octombrie anul trecut, alaturi de cei mai apropiati din familie: parintii si fratele Alinei, Mihai; sora mea, Karina, prietenii mei, prietenii Alinei si viitorii nasi: Alexandra Butculescu-Filitti si Constantin Filitti. Ei sunt niste oameni extraordinari, care ne-au fost alaturi de la inceput si de la care avem foarte multe lucruri de invatat.

Alina de Roumanie: Nu a fost o nunta in secret, asa cum s-a spus.

Printul Nicolae al Romaniei: Presa a realizat la inmormantarea bunicului meu, Regele Mihai, cand am aparut pe listele de protocol ca doamna si domnul de Roumanie ca s-a schimbat statutul nostru civil. Atunci au aparut si stirile legate de nunta secreta.

Sa povestim putin despre contextul inmormantarii si a disparitiei Regelui. Care au fost semnificatiile pentru domniile voastre?

Printul Nicolae al Romaniei: A fost un soc pentru mine. Mi-a fost foarte greu sa accept. Am pierdut nu numai un bunic, ci si un om extrem de special din viata mea.

Romania a pierdut un om extraordinar, care a scris istoria, un lider si un caracter special. Ca om a fost foarte modest, inteligent, cald, a respectat omul inainte de pozitie si a cautat intotdeauna binele tarii si al poporului.

Iar in zilele funeraliilor, el a facut ce a facut dintotdeauna: a strans romanii, a facut Romania unita. Iar oamenii i-au ascultat din suflet chemarea.

Pentru o zi am trait intr-o monarhie.

Cum se transmite in familie aceasta idee: a vedea binele natiei inainte de binele individual?

Printul Nicolae al Romaniei: Noi am discutat intotdeauna despre familie, despre monarhie, despre ce au incercat si nu au putut sa faca.

Intotdeauna bunicul a povestit despre ce intentii a avut cu fiecare decizie luata in acei ani ai sfarsitului de razboi mondial.

El a fost in lider si ne transmitea asta: un conducator trebuie sa puna pe primul loc poporul. Daca nu ai grija de popor, nu ai nimic. Iar el a facut asta, intotdeauna.

Care este cea mai draga amintire cu Regele?

Printul Nicolae al Romaniei: Sunt multe amintiri foarte personale, altele care pot fi povestite. Au fost multe momente extraordinare petrecute cu el. Daca au fost serioase, amuzante sau grele conteaza mai putin. Tot ce a contat, a fost sa fiu cu el.

Imi amintesc bine o intamplare. Am iesit cu jeepul lui, primit de la Generalul Patterson, si la un moment dat l-a oprit si mi-a zis: „e randul tau!”. Visasem la acest moment dintotdeauna. A insemnat foarte mult pentru mine, mai ales ca nu lasa pe nimeni sa ii conduca masina, cu atat mai putin jeepul.

Cred ca doua saptamani am stat cu zambetul pe buze.

Pur si simplu, faptul ca am trait langa el a fost minunat. A fost un om remarcabil.

Alina de Roumanie: Funeraliile au fost un moment istoric, ce a demonstrat forta cu care un suveran isi conduce poporul. Iar pentru mine au insemnat chiar mai mult, pentru ca eram acolo alaturi de sotul meu. A fost un moment cu o consistenta deosebita, grea, dar am simtit ca sunt alaturi de el si il sustin dincolo de cuvinte.

V-ati gandit vreo clipa la ideea ca nu ati fi putut fi acolo?

Printul Nicolae al Romaniei: Nu a fost nimic sa ma impiedice sa fiu acolo. As fi participat in orice caz.

Alina de Roumanie: Fiind casatoriti, era normal sa mergem impreuna. Suntem o familie, el avea nevoie de sprijin, de cineva care sa fie alaturi de el.

Cum ati gestionat relatia cu Casa Regala?

Printul Nicolae al Romaniei: Totul a functionat conform uzantelor. Am anuntat ca vom participa si am fost acolo.

Alina de Roumanie: Nu a fost o interactiune foarte sustinuta: protocolar, atat cat s-a putut.

Exista situatia in care aceasta relatie sa se schimbe?

Printul Nicolae al Romaniei: Daca vor, da. Le-am intins mana de mai multe ori, suntem o familie, inainte de toate. I-am rugat chiar sa ne fie parinti spirituali, dar nu am primit niciun raspuns. Mai mult de atat nu putem face. Dar, fara a incerca sa insistam cumva, ne dorim o relatie, cata vreme vorbim despre familia mea si lucrurile ar fi normal sa fie altfel. Noi credem foarte mult in familie si o respectam.

Alina de Roumanie, daca vorbim despre oamenii care v-au modelat pe dumneavoastra ce mi-ati spune?

Alina de Roumanie: Cred ca parintilor le datorez slefuirea mea ca om. Datorita lui m-am apropiat de aviatie. El a fost pilot de cariera, dar a fost si un tata prezent si implicat. Si a stiut sa ne tina intr-o familie unita.

Am zburat cu tata de mici, si eu, si fratele meu, cu orice ocazie, oriunde. Ne placea la nebunie. Apoi veneam acasa si ne imaginam ca suntem intr-un cock-pit si ca avem propriile noastre butoanele.

Mama m-a invatat bunatatea si datoria de a-i ajuta pe ceilalti, de a pune pret pe familie si pe educatie. Invatatoare fiind, era dedicata elevilor ei si a fost un exemplu pentru mine. Asa am inteles cat de important este sa le dam toata atentia copiilor la varste fragede. Si tot ea m-a inspirat sa ma implic in proiecte dedicate copiilor.

Si as mai adauga-o aici pe bunica din partea tatalui, sasoaica de origine. Am copilarit cu ea in casa si ea ne-a transmis educatia nemteasca: corectitudine, munca, punctualitate. Mi-a placut la nebunie sa primesc aceste valori si ma consider norocoasa ca am copilarit asa.

Cred ca de aici pornesc valorile in familie, de la lucrurile pe care le faci cand esti mic, la care tii si pe care le transmiti mai departe.

Nunta, un eveniment princiar. Cum l-ati gandit?

Printul Nicolae al Romaniei: A fost nunta noastra si am vrut sa fie legata de un loc si de o biserica unde ne simtim bine. Stiam ca avem o lista lunga de invitati, iar asta a insemnat o provocare in sine: sa avem locul petrecerii, cazarea, biserica cat mai aproape unele de altele.

Sinaia a fost pentru amandoi prima si cea mai buna alegere: si pentru mine, si pentru familie. In plus, este un loc important din punct de vedere istoric pentru familia din care vin.

Alina de Roumanie: Ideea era sa fie o sarbatoare si sa curga fluid, nu voiam o sursa de stres pentru noi sau pentru invitatii nostri, veniti de departe sau de aproape. Or, dincolo de toate detaliile, acela este locul in care poti vedea ca Romania a avut un Rege si o Regina si este un oras de poveste.

Printul Nicolae al Romaniei: A fost o provocare si pentru noi, si pentru cei care au organizat nunta. Mai ales ca nu s-a mai facut asa ceva in Romania.

Am pastrat o eticheta, un dress-code, pe care am tinut sa il respectam: pentru barbati a fost morning coat, pentru femei a fost prezenta palaria sau un accesoriu in par. Iar seara, rochia de seara si white tie. Si toata lumea a respectat eticheta.

Alina de Roumanie: De fapt, s-au bucurat de acest moment, tocmai pentru ca nu este o tinuta obisnuita. Au depus niste eforturi pentru care suntem recunoscatori, dar stim ca a fost o bucurie pentru toti.

Nunta a fost ca intr-o poveste. A ramas in memoria oamenilor ca o nunta princiara.

Printul Nicolae de Roumanie: In plus, am refacut o traditie importanta pentru familia mea, Junii Brasovului au venit de la biserica pana la Casino, ca in 1931, cand s-a casatorit principesa Ileana. Si cred ca si acest lucru a ajutat la poveste.

Cum ati ales rochia? Care este mesajul pe care ati vrut sa il transmiteti?

Alina de Roumanie: Am creionat-o inainte de a gasi un designer care sa o realizeze. Iar mesajul care avea sa vina o data cu ea este asemanator cu mine: o rochie simpla, exact cum sunt eu. Imi place o viata simpla, fara nicio incarcatura inutila.

Dar exista si acele mesaje subtile despre ca m-am bucurat ca au fost acolo, broderia am tinut sa fie facuta manual si sa insemne ceva: a fost inspirata din portul traditional al bunicii, iar pe trena rochiei au fost reproduse motive de pe sortul ei sasesc.

Dansul mirilor? A fost acesta cel mai magic moment al nuntii?

Printul Nicolae al Romaniei: A fost, chiar daca mie nu imi place deloc sa dansez. Dar in ziua nuntii a fost magie. Am fost foarte fericit. Ma uit la filmari si nu imi vine sa cred ca eu sunt acolo.

Alina de Roumanie: Si piesa am ales-o usor, pentru ca se potrivea cu locul, cu noi, cu tot: era un vals si nu as fi ales altceva.

Care a fost momentul de neuitat?

Printul Nicolae al Romaniei: As spune ca in general am fost foarte relaxat. Dar, cu vreo doua ore inainte sa o vad pe Alina a inceput emotia. Iar cand a aparut, atunci a fost acea clipa magica.

Am inghetat pe loc pentru cateva secunde. Apoi slujba si tot ce a urmat, totul mi s-a parut prea scurt, nu mai voiam sa se termine.

Alina de Roumanie: Pentru mine a fost foarte importanta slujba religioasa. Era momentul sacru de binecuvantare. Iar, cand am iesit din biserica si am vazut multimea de oameni care ne astepta in liniste pe pajiste, a fost incredibil. O mare de oameni care se bucurau pentru noi. Atata fericire este greu de egalat.

Cea mai asteptata veste dupa cea a nuntii este, fara nicio indoiala, cea legata de un mostenitor. Ce puteti raspunde asteptarilor?

Alina de Roumanie: Sigur ca ne dorim un copil. Dar nu putem si nu am vrea sa planificam totul nemteste. Este o responsabilitate, un pas firesc, dar toate se intampla la timpul lor. Acum ne bucuram de viata in doi si de ceea ce ni se intampla.

Daca ridicam putin cortina si ne intrebam cum arata o zi din viata unui print si a unei printese ce am afla?

Printul Nicolae al Romaniei: Nici o zi la fel cu alta. Una poate este incarcata cu e-mailuri si planificari, alta cu evenimente caritabile sau de implicare civica. Alte zile inseamna vizite la scoli sau pur si simplu ramas treburi casnice. Cert este ca niciuna nu seamana cu alta.

Alina de Roumanie: In Anglia am avut un job, mergeam la birou de dimineata pana seara, acum suntem aici, ingrijim de afacerea pe care o avem impreuna si ne dedicam foarte mult timp actiunilor civice in care alegem sa ne implicam: copiilor, mediului, altor campanii sociale. Cred ca este singurul detaliu care face diferenta: ne dedicam mult mai mult timp decat inainte unor evenimente importante pentru cultura, educatie si tineri.

Loading...
Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *