Rugăciunea sufletului – Vă rugați când vă cuprinde suferința și nevoia; ar trebui să vă rugați și în plinătatea bucuriei voastre și în zilele voastre de abundență.
Căci ce altceva este rugăciunea dacă nu expansiunea sinelui vostru în văzduhul cel viu? Iar dacă vă revărsați întunericul în spațiu pentru liniștirea voastră, atunci pentru bucuria voastră să vă revărsați aurora inimii.
lar dacă nu puteți decât să plângeți când sufletul vă cheamă la rugăciune atunci aceasta ar trebui să vă îmboldească din nou și din nou, în ciuda lacrimilor, până când veți râde.
Rugăciunea sufletului – Dar voi care sunteți născuți din munți, din păduri și din mări, puteți regăsi rugăciunea în inima voastră:
„Dumnezeu nostru, care ești sinele nostru înaripat, fie să se împlinească voia ta sădită în noi.
Dorită să fie dorința Ta din noi. Puterea Ta din noi să ne transforme nopțile, care sunt ale Tale, în zile, care tot ale Tale sunt.
Nu-Ți putem cere ceva, căci Tu ne cunoşti nevoile înainte ca ele să se nască în noi. Tu eşti ceea ce ne trebuie și, dându-ne mai mult din Tine, ne dai Totul
Amin.”
Extras din Profetul, de Khalil Gibran
