De multe ori mi se intampla sa intalnesc fete care au suferit mult sau inca mai sufera din cauza unei dragoste grabite, devenite de mult la moda datorita mesajelor de romantism si aventura trasmise prin mijloacele Mass-Media.Dintr-o dragoste nevinovata cultivata de imaginatie si sustinuta de pofta carnii, tinerii se dezic de invatatura Bisericii de a trai in curatenie pana la casatorie, alegand placerea convetuirii trupesti inainte de a primi Taina Sfintei Cununii care este binecuvantarea lui Dumnezeu pentru inceperea unei vieti de familie.

Trebuie sa recunoastem ca in astfel de cazuri sunt vinovati in primul rand cei ce ar trebui sa-i previna pe copii, pe tineri de pericolul neascultrii de glasul Bisericii care striga si ii cheama pe tineri la o viata curata, la o viata morala, duhovniceasca sustinuta prin respectarea postului, prin rugaciune, care contribuie si mai mult la dobandirea biruintei asupra curviei, dar si la pastrarea linistii interioare care iata ca astazi devine deficit chiar si in cazul tinerilor, a adolescentilor.

Cea mai mare bucurie pe care poate s-o aiba un tanar este aceea de a vietui cu Hristos si dupa invatatura Lui. Prin ce isi va indrepta tanarul calea sa? – ne intreaba Sf. Prooroc David. Si tot el raspunde: prin pazirea cuvintelor lui Dumnezeu! (Psalm 118, 9).

Indiferenta parintilor, nepasarea unor slujitori ai Bisericii, creaza in societate asa numitul context de ruptura psihologica si spirituala dintre tineri si Biserica, dintre tineri si Dumnezeu. Majoritatea tinerilor, mai ales fetele sufera foarte mult din cauza dragostei care de cele mai multe ori se stinge la fel de repede cum s-a si aprins. Ea l-a iubit pe el, dar el e a respins-o. In scurt timp fata s-a decis sa isi ia viata. Au trecut cateva zile de chin, iar ea nu a gasit alinare nicaieri.

Toti sunt ocupati, toti sunt „tari in credinta”, sunt atat de tari duhovniceste incat nu pot sa calauzeasca un suflet ametit de Mass-media si de mirajul sentimentelor creat de aceasta. Negasind alinare din partea nimanui, neputand sa-si linisteasca sufletul, acel om, acel chip al lui Dumnezeu care mai inainte fusese botezat in cristelnita in numele Prea Sfintei Treimi, care era voios si plin de viata astazi, se decide sa faca pasul care nu va mai putea fi corectat niciodata. O fata frumoasa, desteapta, poate cea mai buna din clasa, ajunge acum in pragul trecerii in nefiinta pe care o doreste ca pe o curmare a suferintei sale provocate dintr-o dragoste grabita.

Nu in zadar spunea renumitul staret Antonie ca in ultimii ani „tinerii cazand sub stapanirea pacatelor nu vor putea rezista in fata ultimei ispite de a se arunca in iad, si isi vor sfarsi viata prin sin u cidere. Numarul de sinucigasi va creste atat de mult incat un astfel de sfarsit nu va mai starni mirarea nimanui” (Duhovnaie nastavlenia starta Antonia).

Dar sa nu uitam ca cei ce isi iau viata nu vor fi iertati nici acum nici in viata cea viitoare, pentru ca s-au dezis de cel mai mare dar dat lor de Dumnezeu: viata, dar pe care il puteau inmulti prin rabdare si chibzuinta spre dobandirea Vietii celei Vesnice. Tinerii care ajung sa isi ia viata, dau dovada in primul rand de lipsa dragostei de Dumnezeu, punand pe primul loc in viata lor: dragostea pentru persoana indragita, dragostea pentru o faptura in locul dragostei fata de Creator.

De aceea am hotarat sa va prezentam in continuare marturiile acestei fete care a suferit foarte mult din cauza unei dragoste care nu a avut binecuvantarea Bisericii Ortodoxe – a tainei Sfintei Cucunii si care a fost alimentata doar de curiozitatea si romantismul proprovaduit de Mass-Media, de filmele romantice si de toate revistele moderne care ii indeamna pe tineri sa caute aventuri si sa aiba „relatii protejate”.

Din marturiile Elenei:

„Iubirea este un sentiment puternic, placut, un sentiment incontrolabil, care vine atunci cand te astepti mai putin. Iti inunda sufletul si inima ca roua diminetii, ca un vulcan… dar iubirea merge maina in maina cu durerea si adeseori in locul iubirii, vine durerea, suferinta, nelinistea, indoiala. Sunt niste stari care urmeaza mai ales pacatului convetuirii fara binecuvantarea Bisericii.

Era o zi frumoasa de iarna, afara ninsese mult, era foarte frig, soarele cu dinti facea ca ziua sa fie mai frumoasa decat ca de obicei. Iubirea a patruns in viata mea la fel de frumos ca soarele. A fost un sentiment, il simt si acum cu aceeasi intensitate.

Un baiat chipes, modest, simplu s-a apropiat incet de mine si mi-a spus: „de mult ma uit dupa tine, te urmaresc, dar nu am indraznit sa ma apropii pana azi”. La inceput nu simteam nimic pentru el. Aveam doar sentimente de simpatie, dar in scurt timp am ajuns sa-l iubesc, cum n-am iubit niciodata in viata mea si nu stiu daca voi mai avea curajul sa mai iubesc. Mi se parea ca traiesc o poveste.

Eu sunt o fire deschisa, simpla, modesta, iubitoare. L-am indragit si i-am acordat toata dragostea mea. Totul parea un vis atat de frumos incat uneori ma team ca voi deschide ochii intr-o dimineata si imi voi da seama ca totul s-a sfarsit. Am simtit dragostea si am dorit din tot sufletul sa nu-l pierd niciodata.

Ne plimbam prin parcuri visatori… Imi spunea cuvinte frumoase, ne faceam planuri pentru viitor, ne vedeam sot si sotie, ne vedeam crescand copii impreuna.

Dar niciodata nu am multumit Domnului pentru ca ne-a binecuvantat cu asa dragoste. Eu cred pana astazi ca Dumnezeu a vrut sa ne intalnim si sa ne indragim, dar nu si sa traim in pacat. Noi am trait in pacat si pedeapsa lui Dumnezeu nu a intarziat sa ne acopere.

Dupa doi ani de prietenie, de viata conjugala fara binecuvantarea lui Dumnezeu, am aflat ca sunt bolnava, am fost diagnisticata cu hepatita cronica. A fost o lovitura puternica pentru mine, dar Il imploram pe Dumnezeu pentru prietenul meu sa nu se imbolnaveasca si el de aceeasi boala.

Apoi viata mea s-a schimbat mult, eu m-am schimbat…, gandul ca sunt bolnava ma sufoca si nu ma lasa sa ma linistesc. Prietenul meu era alaturi de mine, dar ceva se schimbase. El devenise foarte tacut, iar tacerea lui adeseori vorbea pentru el. Cu toate aceastea speranta pentru dragostea dintre noi nu ma lasau sa ma indoiesc de seriozitatea lui si sinceritatea lui. Au mai trecut trei ani, ne iubeam, dar ceva se schimbase, se racise, cand vroiam sa vorbesc cu el nu aveam cu cine.

La un moment dat am inceput sa-i amitesc ca nu demult ne vedeam sot si sotie, ca vorbeam mai inainte despre casatoria noastra si…, am primit cea mai mare lovitura din viata mea. „Iubitul” meu nu mai vroia sa se casatoreasca cu mine. Dupa ce a pacatuit cu mine, dupa ce s-a distrat… a devenit rece, nu era sigur ca voi naste un copil sanatos. M-a facut „monstru” si a plecat. A cerut timp sa se gandeasca – doua saptamani, care s-au transformat in luni de asteptare si chin.

Pana in ultima zi m-a imbratisat cu dragoste, mi-a vorbit tandru, si dintr-odata s-a intors si a disaprut din viata mea, nu stiu pentru cat timp….

Am renuntat la prieteni pentru a nu-l face gelos, m-am izolat pentru el ca sa nu-l fac sa sufere, iar cand a plecat a ramas doar durerea insuportabila si pustietatea unei vieti fara Dumnezeu. Durerea este insuportabila, nelinistea sufleteasca este mai grea decat orice alta suferinta trupeasca. Aveam senzatia ca SUNT IN IAD, aruncata in intuneric, uitata de toti si acest cosmar nu mai are sfarsit. Viata mea s-a oprit in ziua in care el a plecat. Zilele trec unele dupa altele, dar nu mai aceeasi valoare si farmec. Ceva s-a rupt in mine, ceva a disaprut, s-a facut praf.

Cateodata am impresia ca am strans la pieptul meu si am tinut in brate un SARPE, care m-a muscat si mi-a luat viata, ca ma zbat intre doua lumi, simteam cum balanta vietii mele se inclina mai mult spre dincolo. Au fost zile cand Il rugam pe Dumnezeu sa ma ia la El, ca sunt pregatita sa las aceasta lume, pentru ca durerea sa ia sfarsit. Sa vina iarasi linistea si pacea in viata mea.

Va spun sincer doar rugaciunile preotilor Bisericii si rugaciunile mele m-au salvat, eram gata sa imi iau viata. Ma trezeam dimineata in friguri, tremuram toata, aflandu-ma intr-o neliniste de neuitat, ma rugam pana ma linisteam si apoi mergeam la lucru.

Senzatia ca cineva mi-a infipt cutitul in spate si mi-a taiat inima in mii de bucati aruncand-o la gunoi nu ma lasa nici paina in ziua de azi. Stiu ca este o incercare de la Dumnezeu pentru mine, pentru toate pacatele care le-am facut, pentru ca nu i-am multumit niciodata Domnului pentru dragostea cu care ne-a inzestrat si nu ne-am pazit curati pana la cununie.

Cred ca cu ajutorul Domnului voi iesi din aceasta stare. Se spune ca Dumnezeu nu voieste pierderea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu. M-am increzut in om, nu in Dumnezeu si am fost pedepsita, am crezut ca exista dragoste curata si sincera, oameni sinceri, seriosi responsabili, dar… , daca exista pe undeva nu i-am intalnit…”.

Iata asadar cat de grea si amara este suferinta unei relatii de „prietenie moderna”, unei relatii in care tinerii nu au stiu sa se infraneze pana la casatorie, fapt care a si produs multa suferinta mai ales fetei care fusese sincera cu prietenul ei.

Astfel de cazuri sunt zeci si poate sute la noi in tara. Acest lucru se intampla tocmai pentru ca credinta in Dumnezeu, invatatura Bisericii este prigonita direct de toate filmele prornografice, de toate mesajele desfranate difuzate in sanul societatii in care traim.

La televizor poti vedea multe si marunte, dar o emisiune in care sa fii invatat CUM SA TRAIESTI, cum sa te comporti in societate si cum sa-ti pastrezi nepatata dragostea fata de o fata saun baiat – despre aceasta nu spune nimeni nimic.

Fiind rupt de Biserica si de Hristos, tanarul care obisnuieste sa vina la biserica numai de Pasti, ramane singur in fata provocarilor duhlui lumii acesteia – o fiinta mica in fata a legiuni de demoni.

Prin acest articol mi-am propus sa-i indemn pe toti tinerii sa se gandeasca bine inainte de a–si intemeia o prietenie pentru ce doresc acest lucru, pentru o aventura sau pentru un gand serios? Viata este un dar de la Dumnezeu care insa este supus stapanirii timpului. Fiecare lucru isi are timpul sau, si atunci cand tanarul incalca acest timp el isi atrage in suflet o stare de neliniste si tulburare care mai tarziu se va materializa in viata de zi cu zi in tot felul de probleme si necazuri, scrie altarulcredintei.md.

Cum sa dobandesti pacea si binecuvantarea lui Dumnezeu pe care ai pierdut-o prin pacatul desfranarii sau a convetuirii conjugale inainte de a primi Taina Sfintei Cununii?

Cand cineva necasatorit se impreuneaza cu alta persoana el savarseste pacatul CURVIEI. Chiar si mirele cu mireasa, inainte de a se cununa in biserica, nu au voie sa se impreune. Daca se impreuna, fac pacatul curviei. Mireasa, cand se imbraca in haina alba, simbolizeaza curatenia ei sufleteasca si trupeasca si deci daca s-a impreunat, chiar cu viitorul ei sot, si-a intinat acea haina alba si nu mai are voie sa o imbrace.

Atat baiatul, cat si fata, daca s-au impreunat cu alte persoane inainte de casatoria lor, au facut pacatul curviei. De asemenea femeile vaduve sau barbatii vaduvi, daca gresesc cu alte persoane fac pacatul curviei. Pentru a primi iertarea lui Dumnezeu si a ne tamadui suferinta in cazurile in care am gresit savarsind pacatul curviei, Biserica il cheama pe tanar la pocainta, randuind urmatoarele canoane de pocainta:

Canunul 14 al Sf. Ioan Ajunatorul: „Canonul al treilea al Sfantului Grigorie de Nyssa exclude pe cel desfranat pe noua ani de la Sfintele Taine, iar canonul al cincizeci si noualea al lui Vasile cel Mare, pe timp de sapte ani.

Cel ce desfraneaza cu logodnica, dupa Vasile cel Mare, se exclude de la impartasanie pe 11 ani; noi zicem ca pe doi ani, daca in fiecare zi dupa ceasul al noualea mananca mancare uscata si face in fiecare zi 300 de metanii. Dar neglijand sa faca aceasta, va indeplini anii hotarati de Parinti.

Desfranatul sapte ani nu se va impartasi de cele sfinte: doi tanguindu-se, si doi ascultand, si doi prosternandu-se, si un an va sta numai impreuna; iar al optulea se va primi la impartasire.

Ioan Ajunatorul 14: „Canonul al treilea al Sfantului Grigorie de Nyssa exclude pe cel desfranat pe noua ani de la Sfintele Taine, iar canonul al cincizeci si noualea al lui Vasile cel Mare, pe timp de sapte ani” (POCAINTA PENTRU DESFRAUL CELUI NEINSURAT).

Loading...
Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *