Multiplele influențe ale rușilor, polonezilor, turcilor, nemților și austriecilor și-au lăsat amprenta și în obiceiurile culinare ale frumoasei Bucovine. Dar dincolo de asta, tărâmul acesta minunat are o caracteristică cu totul și cu totul specială: este considerată patria smântânii.
Măi tătucă, la mare căutare
De ce? Pentru că totul în Bucovina se consumă folosind gustoasa smântână, de la faimosul borș polonez cu cartofi și sfeclă roșie, cuiburile de cinci sarmale (fiecare cu umplutura ei, de pui, poc, vită, vițel, oaie, învelite într-o frunză de podbal) la tocineii (chifteluțele din cartofi bucovineni) sau faimoșii hribi.
Și doar în Bucovina se poate se pot savura harzobii de păstrăv afumat sau păstrăvii la cobză, răciturile de porc sau de pește, knedeli din cartofi, cartofii cu chimen sau acel fel de mâncare zemos și sănătos care se mai face și acum la pomana porcului, botezat ”Măi tătucă” sau mămăliga cu cartofi, servită la celebra tochitură cu brânză și ou sau în ajunul Sfintei Marii.
În ceea ce privește dulcele, învârtita rămâne în sufletul oricărui călător care pune piciorul pe tărâmul bucovinean alături de o altă prăjitură specifică, pe care oamenii locului au învățat-o cu mult timp în urmă de la soldații lui Napoleon care s-au oprit cândva în Bucovina, după înfrângerea din Rusia, denumită Turta lui Napoleon, cremșnitul din ziua de astăzi. Și tot Bucovina are cele mai célèbre mâncăruri mănăstirești și de post specifice, de la cârnatul de legume de la Putna, la plăcinta cu ciuperci de la Dragomirna sau sărmăluțele cu urdă de la Sucevița.
Felicia Iederă
