Joseph (Iosif) Fay este autorul „Declaratiei” de adeziune a secuilor la Unirea cu Romania din Parlamentul Romaniei din 1918.
Discursul sau a emotionat o tara intreaga la acea vreme.
De altfel si celelalte discursuri au fost elogiate de marele istoric roman N. Iorga.
Din discursul deputatului secui Joseph (Iosif) Fay razbate idea ca secuii au inteles comandamentele politice generate de Unirea Transilvaniei cu Romania, la 1 Decembrie 1918.
Mai mult , parlamentarul promite ca secuimea va deveni un factor important in consolidarea si dezvoltarea Romaniei Mari.
Iata care este declaratia deputatului secui, reprodusa in „Dezbaterile Adunarii Deputatilor nr. 41/1919-1920“:
„Dlor, inainte de toate va rog sa iertati greselile cuvantarii mele, deoarece in romaneste numai de cateva luni vorbesc. Anume vreau sa vorbesc ceva despre poporul secuilor.Vreau sa va atrag atentia asupra acestui popor de omenire sarguincios. Avand nadejde ca interesele sale vitale vor fi ocrotite in marginile noului stat, secuii au primit cu liniste si cu incredere unirea cu Romania. ”
(Aplauze prelungite).
„Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul Romaniei Mari“
Chiar si in timpul cel mai din urma, guvernele ungare nu au recunoscut importanta secuimii unguresti, intr-atata chiar, din Ungaria, puternic dezvoltata de la 1867 incoace, asa zicand numai aceasta regiune a ramas nedezvoltata, neglijata, fara o retea de diferite de oarecare valoare si fara institutii culturale, la inaltimea nivelului modern, asa ca functionarii maghiari trimisi in teritoriul secuiesc considerau numirile in acest teritoriu ca o dizgratie, as putea zice ca o deportatie. (Aplauze)
Domnilor deputati prin hotararea Conferintei de Pace, Romania a devenit stapana tarii secuilor si prin aceasta indreptarea neglijentelor a trecut ca o problema asupra guvernului roman. Limitele unei cuvantari parlamentare ar fi inguste ca sa insiram toate cate ar fi de facut, dar a caror realizare cu consideratie si bunavointa mult ar contribui si la buna stare a secuimii si la inflorirea ei, dar si la ridicarea culturii si cinstei statului. (Aplauze)
Dintre problemele care asteapta solutii le vom pomeni numai (pe) cateva din cele mai insemnate. Dupa parerea mea, in randul intai ar fi nevoia de construire a retelei de cai ferate, care sa aiba ca rezultat legatura secuimii cu porturile marii. (Aplauze prelungite.)
Legatura aceasta ar fi cu atat mai insemnata cu cat este sigur ca si pana aci interesele vitale ale secuilor tindeau spre sud (aplauze) si ca ei, fiind un popor par excellence comercial, trecura pe drumuri muntoase, grele de umblat, trecura cu carele lor si Carpatii ca sa-si satisfaca trebuintele lor.
D-lor deputati, tot atat de insemnat as socoti si sprijinirea eficace din partea statului, a bisericilor si a scolilor, deoarece din cauza neglijarii seculare de care am vorbit, secuii nu sunt in stare sa-si sustina institutele de cultura cu succes, si numai din propria putere. De mana intai ar fi si chestiunea functionarimii secuiesti. Intr-o natie atat de omogena ca cea secuiasca, indraznesc sa afirm ca ar fi in interesul cel mai inalt al statului sa existe o intocmire care si in administratie si in justitie ar fi favorabila existentei in masa a elementului secuiesc, sarguincios si politiceste element de incredere.
Insa daca sustinand unitatea statului roman, poporul secuiesc si-ar putea conduce afacerile sale cu o astfel de solutiune a chestiunii, nu ar duce la iredentism, ci din contra la incopcierea trainica a mai bunei intelegeri, care ar lipi pe secui de statul caruia ar avea sa-i multumeasca renasterea vietii sale traditionale. (Aplauze)
Ca cetatean credincios al statului roman si ca secui care imi iubesc neamul, am venit in acest loc, nevoind sa tin seama de acea teroare nestapanita a societatii cu care raposatii conducatori au voit sa sileasca pe secui sa se bata cu mori de vant. (Aplauze) Noi am adus cu noi incredere si ca raspuns cerem tot incredere. (Aplauze)
D-lor deputati, parerile dv. nu trebuie sa le intemeiati pe aparenta, trebuie sa vedeti, sa cunoasteti poporul secuiesc, muncitor, cu suflet cinstit, de aceea zic: ajutati-ne ca armele agitatorilor sa le luam prin aceea cand nu veti privi la noi ca invingatorul la invins, ci ca va veti intoarce ca prieten la prieten (aplauze prelungite) la acest popor de secui care mult a suferit si care este vrednic de o soarta mai buna. Facandu-se astfel, eu sunt convins ca in scurt timp poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul Romaniei Mari. (Aplauze prelungite si indelung repetate) „Secuii in cea mai mare parte sunt vechi frati ai nostri romani“
Dupa declaratia deputatului secui, a luat cuvantul Nicolae Iorga.
„Domnilor, multumesc in numele dumneavoastra domnului deputat baron FAY pentru cuvintele spuse in numele secuilor, care si alaturi de Stefan cel Mare au luptat la Podul Inalt in 1475 pentru apararea Moldovei si a romanismului, si care in cea mai mare parte sunt vechi frati ai nostri romani care si-au pierdut limba lor. Ii multumesc pentru increderea ce o pune in statul roman, care va sti sa pretuiasca aceasta incredere”.
„Ar fi de recomandat ca acest text sa apara si in manualul de Istorie a secuilor, daca acest manual este scris cu un minim de respect pentru Adevar”, sustine istoricul.
Adeziunea secuilor la o convietuire demna si pasnica in cadrul statului national unitar roman este sustinuta si de prof. univ. dr. Ioan Bojan.
„O pozitie de sine statatoare, favorabila Unirii Transilvaniei cu Romania, au adoptat si secuii. La inceputul anului 1920, baronul Joseph Fay, deputat din partea secuilor, a facut urmatoarea declaratie in Parlamentul Romaniei:
«Secuii, avind nadejde ca interesele lor viitoare vor fi ocrotite in sinul noului stat, au primit cu incredere si liniste Unirea Transilvaniei cu Romania»“
Despre Joseph Istvan Fay vorbeste, intr-un interviu publicat in Ziarul Financiar, si nepotul acestuia scriitorul Stefan Fay:
„Bunicul meu dupa Tata, Iosif de Fay, s-a nascut in Transilvania si s-a casatorit cu Gabriela Kemeny, descendenta din Ioan Kemeny. A fost mai intai Capitan de Fagaras, apoi Principe al Transilvaniei. Ioan Kemeny se tragea din familia Micula de pe Somes cu numele maghiarizat in Kemeny. Iosif de Fay, la indemnul insistent al lui lui Octavian si Eugen Goga, al lui Octavian Tazlauanu si al altor mari patrioti romani, a fost deputatul secuimii din Odorhei in Parlamentul Romaniei, iar discursul sau in romana pe care abia o invatase pentru acea ocazie, pe 19 februarie 1920, nu numai ca a fost ovationat, dar si remarcat de Nicolae Iorga, pe atunci presedintele Parlamentului. Regele Ferdinand i-a propus bunicului meu intrarea in diplomatie. A fost numit responsabilul Legatiei Romane de la Tokyo si, invatand pe langa alte 13 limbi si japoneza, a fost ales de ansamblul Corpului Diplomatic din Japonia sa tina discursul la aniversarea Mikado-ului. Apoi a ajuns prim-secretar de ambasada la Bruxelles unde se pare ca a fost asasinat. In orice caz, a fost gasit fara viata, in conditii neelucidate. Pentru meritele sale, a fost decorat cu Coroana Romaniei, Steaua Romaniei si Ordinul Soarelui Rasare al Japoniei”.
